Românii sunt consumatorii din Europa care fac cele mai puţine cumpărături online şi penultimii care accesează muzică, materiale video, servicii bancare şi video la cerere, dar şi cetăţenii pentru care statul alocă cei mai puţini bani pentru informarea lor în calitate de consumatori – 0,01 bani pentru educarea unui consumator, a afirmat, joi, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori, Costel Stanciu.
„Din punct de vedere statistic, România se poziţionează bine în privinţa evoluţiei vânzărilor din ultimii ani pentru acest tip de comerţ. În ceea ce priveşte cunoaşterea drepturilor specifice acestui tip de comerţ de către consumatori, precum şi respectarea drepturilor acestora de către magazinele online, mai este mult de lucru. Din păcate, susţinerea financiară a asociaţiilor de consumatori de către statul român a fost în anul 2017 de 0,01 bani pentru educarea unui consumator, comparativ cu Luxemburg, unde statul a alocat doi euro pentru educarea unui consumator. În anul 2018, pentru asociaţiile de consumatori nu exista niciun fel de susţinere financiară”, a spus Stanciu, într-o conferinţă dedicată Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor.
Acesta a precizat că, în 2017, au fost depuse la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor 28.000 de reclamaţii privind comerţul online.
„Asta spune foarte mult. O dată, instituţiile statului care se ocupă de supravegherea pieţei nu fac nimic. Pe ei nu ar trebui să îi bucure numărul mare de reclamaţii. Ar trebui să îşi pună nişte întrebări. De aici, reiese că informarea este deficitară. Incidentele în online pleacă de la faptul că legislaţia este deficitară, iar ANPC nu le controlează. Consumatorul nu ştie exact ce are dreptul”, a subliniat preşedintele APC.
Potrivit lui Stanciu, pentru siguranţa lor, consumatorii ar fi bine să cumpere numai de pe site-urile magazinelor din UE.
„Le sugerez să fie atenţi la site-urile din afara UE. Prezintă anumite riscuri, în special cele care vin din China, dar, atenţie, vin cu domenii pe Europa şi atunci îi induce în eroare. Recomand consumatorilor de online să folosească numai site-uri din UE. Pentru cei care cumpără din afara ţării, consumatorii ar trebui să se intereseze dacă pe plan local există o filială a operatorului economic de unde cumpără şi atunci îşi pot returna mai uşor produsele dacă nu sunt mulţumiţi. Dacă nu există, se pot adresa Centrului European al Consumatorului prin care se rezolvă litigiile transfrontaliere. Anul acesta avem câteva sute de astfel de cereri. Probabil ar fi fost mai multe, dar nu avem fonduri”, a declarat, pentru AGERPRES, şeful APC.
Dincolo de problema cunoştinţelor legate de utilizarea calculatorului şi a internetului, în ceea ce priveşte nivelul cumpărăturilor efectuate în mediul online, se ridică problema încrederii consumatorului în onestitatea agentului comercial prezent pe piaţa online.
„Aproximativ 60% dintre site-urile de vânzări online sunt clone. Consumatorul crede că el trimite banii către magazinul respectiv, dar, de fapt, banii ajung la aceste clone şi nu îi mai vezi vreodată. De cele mai multe ori trebuie să fim atenţi la cum arată un site. Există 27 de metode de identificare a unei persoane în online. De cele mai multe ori folosim un laptop sau un smartphone. Comportamentul de consum este, astfel, foarte uşor de recunoscut, astfel că oamenii pot fi manipulaţi prin marketing să fie aduşi acolo unde este nevoie, de multe ori pentru a fi înşelaţi”, a precizat Cosmin Olteanu, inginer de sistem şi profesor la Universitatea Bucureşti.
sursa: agerpres