Palatele din centrul istoric al Timișoarei încep să fie restaurate rând pe rând. Multe din ele și-au căpătat strălucirea de altă dată. Deși ascund povești fabuloase, palatele timișorene rămân un mister pentru cei mai mulți. Există însă și una-două excepții.
Printre ele este și Palatul Neuhausz din centrul Timișoarei, proaspăt restaurată, care are un site cât se poate de profesionist. Acolo se poate afla istoria clădirii, amănunte despre proiectul de renovare, despre spațiile de închiriat.(palatul-neuhausz.ro)
„Imobilul subiect al prezentei documentaţii se află situat în zona centrală a Municipiului Timişoara, pe partea dreaptă de parcurgere dinspre clădirea Operei spre Catedrala Ortodoxă, înscris în seria de clădiri P+3-4 nivele, denumite palate care mobilează această zonă, care au spaţii comerciale la parter şi locuinţe la etaje. Aceste imobile s-au ridicat aproape în acelaşi timp, respectiv anii 1911-1913, fiind majoritar operele arhitectului şef al Timişoarei, Laszlo Szekely.
Palatul Ernő Neuhausz este parte integrantă a ansamblului de palate Secession din Piața Victoriei, cu siguranță una dintre principalele cărți de vizită ale orașului Timișoara. Palatul este construit de antreprenorul timișorean Ernő Neuhausz și proiectat de arh. László Székely în stilul vremii, cu ornamentele cele mai rafinate de pe Corso.
În anul 1910, este amplasat într-un front continuu de clădiri monumente realizate în curentul Secession, între Palatul Lloyd și Palatul Arnold Merbl. Având parter comercial și 3 niveluri mobilate cu apartamente de închiriat, clădirea se remarcă prin plastica fațadei, specifică celei de-a doua manifestări ale curentului Secession în arhitectura timișoreană. Decorațiunea este geometrizată și simplificată, însă jocul texturilor ritmează subtil câmpul fațadei”, aflăm din istoricul palatul Neuhausz.
Apare sub numele de Palatul Farber în Pagini Aurii deja în anul 1922, pentru că intrase curând după finisarea ei în posesia lui Bernat Farber, proprietarul unui magazin angro de textile în Fabric şi membru în conducerea comunității evreieşti din Cetate şi Fabric după unirea lor în 1935. Este familia care a înființat fabrica de vopsele Azur.
În Palatul Farber au locuit, în anii 1940-1950, familia Freund cu fiul lor, Peter, care a devenit fizician. După război, aici a locuit dirijorul şi compozitorul Ladislau Rooth cu familia.
Familia Farber a reintrat în posesia fabricii Azur
În 1 august 1923, Eugen Farber înfiinţează o societate comercială care are ca obiect de activitate comerţul cu vopsele.
În anul 1925, condiţiile de import devenind foarte grele, decide transformarea societăţii comerciale în societatea industrială, Fabrica Unită de Lacuri şi Vopsele care îşi desfăşoară activitatea de producţie în aceeaşi locaţie cu Fabricile Unite de Ulei şi Săpun, imobilul de pe str. Peneş Curcanul nr. 4. Printr-un proiect de regenerare urbană, astăzi acolo este centrul cultural Faber.
După naţionalizarea din 1948, Eugen Farber este nevoit să cedeze fabrica statului, acesta fiind arestat şi obligat să semneze documentele. Fabrica primeşte numele “Lumina”.
Din 1963, fabrica primeşte denumirea de Fabrica de Lacuri şi Vopsele Azur Timişoara, mutându-se cea mai mare parte din producţie în noua fabrică de pe Calea Buziaşului.
John Farber, fiul lui Eugen Farber, ajunge la New York unde îşi face doctoratul în chimie la Polytechnic Institute of Brooklyn.
În 1952, John Farber dezvoltă în cadrul firmei un departament de produse chimice. Firma adoptă denumirea ICC Industries Inc. devine unul dintre cele mai mari conglomerate chimice din SUA.
Soarta a făcut ca după mult timp fabrica Azur să revină la familia Farber. John J. Farber revendică dreptul asupra proprietăţii şi negociază cu statul român achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni al Azur SA într-un moment dificil pentru companie. ICC Industries Inc. răscumpără fabrica din Timişoara, în anul 2000, urmând să înceapă investiţiile de modernizare.
John Farber este astăzi și proprietarul Palatul Neuhausz din Piaţa Victoriei.
Publicitate. Scroll pentru a continua.
