Biblioteca Municipală Lugoj si-a îmbogățit fondul de carte veche, documentară, cu o importantă donație venită din partea domnului ing. Zeno Nicolae Bejan, strănepotul celui care a fost notarul Mihai Bejan, personalitate a vieții publice lugojene care a trăit în secolul XIX, implicat în viața urbei prin acțiunile sale civice și culturale.
Palatul Bejan este și astăzi o clădire reprezentativă care atrage privirea călătorului aflat în vizită în orașul de pe Timiș, prin frumusețe și grandoare. coabitând perfect cu Podul de Fier și rîul Timiș, ce își spune povestea și măsoară timpul.
Henrieta Szabo, directoarea Bibliotecii Municipale Lugoj, ne-a anunțat: ”Am primit mai multe cărți ce au aparținut mamei d-lui ing. Mihai Nicolae Bejan, Alexandrina Marinescu, o persoană care a iubit și prețuit cărțile, fapt ce rezultă din diversitatea tematică a cărților ce au aparținut distinsei doamne, cât și prin felul în care au fost păstrate și lăsate moștenire familiei care a reușit să le păstreze în condiții perfecte, până în zilele noastre, când au ajuns în colecțiile Bibliotecii Municipale Lugoj grație generozității familiei Bejan – ing Zeno Nicolae Bejan și soția sa Marina Bejan. Chiar dacă în prezent au reședința la Milano, ei petrec, în fiecare an, câteva luni la Lugoj, locuind în impunătoarea clădire lăsată moștenire urmașilor de notarul Mihai Bejan”.
Efervescență culturală
Alături de familia Bejan – Zeno, Nicolae și Marina, a fost prezentă la Bibliotecă și fiica acestora, Monica Bejan, care locuiește la Milano, dar care a dorit să fie prezentă alături de părinții săi la momentele speciale din viata acestora.
”Prezența doamnei Monica Bejan dovedește încă odată că dragostea și prețuirea față de valori este o realitate în această familie de vechi lugojeni”, mai spune Henrieta Szabo, care adaugă că domnul inginer Zeno Nicolae Bejan a evocat câteva momente din istoria familiei și a adus în atenție grija mamei sale pentru carte și educație: ”prin povestea domnului Zeno Nicolae Bejan au fost evocate mai multe generații ale acestei familii de vechi lugojeni, contemporanii fiind alături de noi la acest moment emoționant”.
Așa cum spuneam, este vorba despre cărți apărute în urmă cu 100 de ani la diferite edituri din București, ceea ce demonstrează o efervescentă mișcare culturală în perioada interbelică: Minerva, Institutul de arte grafice și editură 1923; Editura Librăriei Leon Alcalay – București Calea Victoriei 1922, Editura Viața Românească București 1921, Editura Ancora Alcalay și Calafeteanu – București 1923.
Volume importante
Cărțile donate de familia Bejan sunt cărți importante din literatura română și universală. Henrieta Szabo enumeră câteva titluri și traduceri inedite: Richard Wagner – ”Rienzi (Cel din urmă tribun)” traducere de Ștefan Octavian Iosif; Gogol – ”Poveste (pentru ce s-au certat Ivan Ivanovici și Ivan Nichiforovici)”; Emile Zola – ”Revărsarea (Cum mor oamenii)”, traducere de Iosif Nădejde; Al Dumas – ”Speronare”, traducere de I. Eliad, 1918; ”Bucura Dumbrava” – Haiducul; Henrik Ibsen – ”Stâlpii societății”, dramă în patru acte; Turgheniev – ”Un rege Lear al Stepei”, Al. Cazaban – ”Moș Trascău”, nuvele, etc.
sursa: redesteptarea.ro