Cele două modificări esenţiale sunt posibilitatea de a restitui firmei de leasing bunul luat în leasing, fără a mai fi obligat la plata altor datorii, aşa cum se întâmplă acum, (practic o dare în plată) şi modificarea în sine a caracterului contractului de leasing, care nu va mai fi titlu executoriu. n momentul de faţă, după trei luni de neplată, contractul se reziliază, iar bunul (autoturism, cel mai întâlnit exemplu) revine în curtea firmei de leasing. Aceasta îl evaluează şi îl vinde la ce preţ reuşeşte, iar clientul mai are de plată diferenţa dintre cât mai avea din ratele viitoare până la suma din contractul iniţial şi suma obţinută din vânzarea maşinii, plus penalităţile de întârziere, scrie
ECONOMICA.NET.
Relaţia dintre clienţii care nu-şi mai pot plăti ratele la leasing şi firmă este reglementată de articolul 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing. Iată ce spune articolul:
„Dacă în contract nu se prevede altfel, în cazul în care locatarul/utilizatorul nu execută obligaţia de plată integrală a ratei de leasing timp de doua luni consecutive, calculate de la scadenţa prevazută în contractul de leasing, locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat să restituie bunul şi să plăteasca toate sumele datorate, până la data restituirii în temeiul contractului de leasing”.