O nouă modificare fiscală bate la ușă, însă bucuria angajaților riscă să fie de scurtă durată. De la 1 iulie 2026, salariul minim pe economie va crește, însă măsura vine la pachet cu o veste proastă, scăderea valorii neimpozabile cu 100 de lei. În realitate, „creșterea” din buzunare nu acoperă nici măcar jumătate din inflația galopantă, transformând promisiunea guvernamentală într-o simplă iluzie pe hârtie.
Peste 800.000 de români vor fi afectați direct de această decizie care, conform economiștilor și reprezentanților din mediul privat, ascunde sub preș problemele bugetare ale statului și pune la pământ micile afaceri.
Cât dă statul și cât ia înapoi
La o primă vedere, cifrele arată o creștere brută de 6,8%. În realitate, majorarea este spulberată de inflația care a atins pragul de aproape 11%. Iată cum se traduce, concret, această modificare în banii primiți de angajați. Salariul minim brut va crește de la 4.050 de lei la 4.325 de lei (o majorare de 275 de lei). Valoarea salariul minim net (banii în mână) va crește de la 2.574 de lei la 2.699 de lei.
Bilanțul real: Din cei 275 de lei adăugați la salariul brut, în buzunarul românilor vor intra efectiv doar 125 de lei, din cauza reducerii facilității neimpozabile.
Economistul Adrian Maniuțiu explică cine este, de fapt, marele câștigător al acestei ecuații:
„Beneficiarul principal al acestei majorări este, de fapt, statul român, care câștigă prin ceea ce colectează de pe urma salariului minim. De altfel, este unul dintre principalii beneficiari ai contextului inflaționist pe care îl traversăm în general, pentru că TVA-ul se aplică la o bază mai mare, impozitele și taxele se aplică la o bază mai mare. Cu alte cuvinte, aceste creșteri nu fac altceva decât să îi sărăcească pe români, dar de o manieră total falsă și indirectă, să mascheze niște probleme ale bugetului și ale deficitului.”
Concedieri și scumpiri în lanț
Dacă pentru angajați vestea este mediocră, pentru antreprenori este critică. Mediul de afaceri avertizează că noile costuri cu forța de muncă vor declanșa un efect de domino periculos într-o economie deja fragilă.
Un sondaj recent realizat de IMM România conturează o realitate sumbră pentru perioada următoare, arătând că nota de plată a acestei decizii va fi decontată direct de consumatori și angajați. Astfel, nu mai puțin de 60% dintre firme se văd obligate să crească imediat prețurile produselor și serviciilor pentru a acoperi noile cheltuieli.
Mai grav este că presiunea fiscală va lovi direct în locurile de muncă, 35% dintre antreprenori mărturisind că vor apela la concedieri de personal, în timp ce 9% dintre aceștia iau deja în calcul închiderea definitivă a afacerii.
Sterică Fudulea, vicepreședintele IMM România, subliniază gravitatea situației în contextul adaptării forțate a pieței:
„Putem să mai adăugăm încă 50.000 [de șomeri], ăsta e primul efect atunci când nu mai poți să crești salariile din cauza prețurilor.”
Cel mai periculos context economic din ultimii 15 ani
Contextul economic actual este considerat de specialiști ca fiind cel mai periculos din ultimul deceniu și jumătate. După un început de an în care economia a stagnat din cauza scăderii drastice a consumului, această nouă presiune fiscală ar putea bloca definitiv motoarele economice.
„Vine pe un fond în care firmele traversează o perioadă extrem de dificilă. Avem un număr record de insolvențe, avem deja șomaj, ne confruntăm cu stagflație – adică inflație ridicată, scădere economică și șomaj, toate în același timp. Probabil cel mai periculos context pe care îl traversează economia românească în ultimii 15 ani”, avertizează economistul Adrian Maniuțiu.
În concluzie, măsura de la 1 iulie lasă România într-un echilibru extrem de fragil. Angajații rămân cu o putere de cumpărare scăzută, în timp ce sectorul privat este forțat să aleagă între supraviețuire, concedieri și scumpiri care vor alimenta, din nou, spirala inflației. sursa: voxradar.ro
