Administrația publică din Lugoj se află în plin proces de elaborare a bugetului pentru anul 2026, însă până la finalizarea acestuia, datele oficiale oferă o imagine clară asupra modului în care au fost gestionați banii orașului în anul fiscal 2025.
Pentru cei 35.450 de locuitori, municipalitatea a administrat un buget complex, reușind să mențină un echilibru între sumele încasate și cheltuielile necesare funcționării orașului. Conform execuției bugetare, veniturile totale au ajuns la 225,33 milioane de lei, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 220,69 milioane de lei.
Diferența dintre cele două a generat un excedent bugetar de 4,64 milioane de lei, o rezervă care oferă administrației locale o anumită stabilitate financiară pentru anii următori.
De unde au venit banii și unde au fost direcționați
Structura veniturilor arată o finanțare diversificată. Cea mai mare pondere a fost asigurată de cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit, care au însumat 60,79 milioane de lei, reprezentând aproape 27% din total.
Un aport semnificativ l-au avut subvențiile primite de la alte administrații, în valoare de 51,48 milioane de lei, în timp ce sumele defalcate din TVA au adus la bugetul local 33,3 milioane de lei. Veniturile din prestări de servicii și alte activități au generat 33,22 milioane de lei, demonstrând capacitatea municipalității de a atrage resurse din afara impozitării directe.
Taxele și impozitele pe proprietate plătite de cetățeni au contribuit cu 22,27 milioane de lei, adică aproape 10% din totalul veniturilor. La acestea s-au adăugat taxele pentru utilizarea bunurilor și autorizarea activităților, care au adus 6,29 milioane de lei, precum și amenzile și penalitățile, în valoare de 1,47 milioane de lei.
De asemenea, Lugojul a beneficiat și de fonduri provenite de la Uniunea Europeană sau alți donatori, suma plăților efectuate fiind de 306,02 mii de lei. Ansamblul acestor date indică o dependență moderată de fondurile centrale, susținută de o colectare eficientă a taxelor locale.
La capitolul cheltuieli, cele mai mari sume au fost direcționate către Sănătate, care a beneficiat de 69,52 milioane de lei, adică 31,5% din totalul bugetului. Protecția socială și asigurările sociale au urmat, cu 31,53 milioane de lei, reprezentând 14,3%.
Funcționarea autorităților publice și acțiunile externe au necesitat 24,22 milioane de lei, în timp ce cultura, recreerea și religia au primit 21,51 milioane de lei, o sumă apropiată de cea alocată Educației, care a ajuns la 21,13 milioane de lei.
Pentru dezvoltarea publică și servicii destinate locuințelor s-au cheltuit 20,31 milioane de lei, iar infrastructura de transport a beneficiat de 12,05 milioane de lei. Protecția mediului a fost finanțată cu 9,18 milioane de lei, iar ordinea publică și siguranța locală cu 6,48 milioane de lei.
Bugetul a mai acoperit și cheltuieli legate de datoria publică și împrumuturi, în valoare de 1,49 milioane de lei, precum și agricultură și silvicultură, cu 358,85 mii de lei.
Distribuția fondurilor reflectă o abordare administrativă orientată spre servicii sociale și medicale, menținând în același timp funcționarea aparatului public și investițiile în infrastructura urbană.
sursa: redesteptarea.ro
