Administrația locală anunță relansarea licitației pentru finalizarea unei creșe din Timișoara, însă evită să menționeze un detaliu esențial: proiectul a fost început cu fonduri europene și abandonat, iar municipalitatea trebuie acum să returneze bani deja primiți. Situația ridică semne serioase de întrebare despre gestionarea investițiilor publice.
Creșa de pe strada Ion Ionescu de la Brad a fost inclusă într-un program de finanțare europeană, alături de alte două unități similare din Ciarda Roșie și de pe Bogdăneștilor, prin Programul Operațional Vest. Deși proiectul a fost lansat în 2020, implementarea a fost blocată de probleme majore apărute în relația cu constructorul Avasi Prodcom.
Potrivit reprezentanților municipalității, lucrările au ajuns doar la aproximativ o treime din stadiul prevăzut. În prezent, Primăria Timișoara derulează o nouă licitație pentru finalizarea creșei, destinată unui număr de 29 de copii. Patru firme au depus oferte, iar valoarea estimată a contractului este de 6,3 milioane de lei fără TVA, în condițiile în care finanțarea inițială prin POR 2014–2020 se ridica la 5,6 milioane de euro.
Între timp, ADR Vest a confirmat oficial că proiectul se află în procedură de reziliere și că municipalitatea trebuie să returneze fonduri deja decontate.
„Proiectul «Construcție clădire cu destinația creșă zona de nord», cod SMIS 127750, Contract de finanțare nr. 4360/11.06.2019, este în curs de reziliere. Suma totală de restituit (FEDR+BS) de către beneficiarul UATM Timișoara este în valoare de 1.013.800 de lei”, este răspunsul transmis de ADR Vest.
Dintre cele trei creșe planificate prin programul european, doar cea de pe Bogdăneștilor a fost finalizată, însă nici aceasta nu este încă funcțională, din cauza întârzierilor în obținerea avizelor. În Ciarda Roșie, pe strada N. D. Cocea, lucrările au rămas aproape inexistente. În contrast, o creșă din zona Bucovinei, realizată printr-un program al Ministerului Dezvoltării demarat ulterior, a fost dusă la capăt într-un interval considerat normal.
În acest context, rămâne deschisă posibilitatea ca administrația locală să apeleze la instanță pentru recuperarea prejudiciilor de la constructorul inițial, dacă va mai exista baza financiară necesară pentru o astfel de acțiune.




































































































































































