Harta administrativă a județului Timiș s-ar putea schimba considerabil în următorii ani! O simulare realizată de platforma România Interactivă propune reunirea mai multor comune și orașe din zona Lugojului și Făgetului, în cadrul unei posibile reforme administrative. Dacă scenariul ar fi aplicat, numeroase localități și-ar pierde statutul de unități administrativ-teritoriale independente.
Analiza ia în calcul comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și a orașelor care nu ating pragul de 10.000 de locuitori. Este vorba despre un scenariu de reorganizare, nu despre o hotărâre oficială a Guvernului.
Varianta analizată are la bază pragul de 3.000 de locuitori, propus recent de conducerea grupului de lucru pentru reforma administrativă, coordonat de PSD. Conform acestei variante, comunele care nu ating pragul respectiv ar urma să își piardă primăriile proprii și să fie integrate în administrații comune cu localități învecinate.
Pentru zona Lugojului și Făgetului, impactul ar putea fi semnificativ, deoarece majoritatea comunelor din apropierea celor două orașe se situează sub limita demografică analizată.
Printre localitățile care apar în scenariul de comasare se numără Balinț, Belinț, Boldur, Criciova, Fârdea, Gavojdia, Mănăștiur, Nădrag, Racovița, Știuca, Tomești, Traian Vuia și Victor Vlad Delamarina.
La nivelul județului Timiș, analiza identifică 50 de comune și cinci orașe care nu ating pragurile de populație utilizate. Acestea ar urma să fie integrate în grupări administrative, alături de alte localități, inclusiv unele care depășesc pragul de 3.000 de locuitori.
În total, simularea propune 26 de noi grupări administrative, rezultate din reunirea a 68 de unități administrativ-teritoriale existente. Aplicarea acestui model ar însemna reducerea numărului administrațiilor locale implicate cu 42.
Datele demografice folosite în analiză reprezintă populația după domiciliu, la 1 ianuarie 2023, și nu populația rezidentă înregistrată la recensământ.
Cinci orașe din Timiș ar putea fi unite cu localități învecinate
Scenariul nu vizează doar comunele mici. Cinci orașe din județul Timiș, care au mai puțin de 10.000 de locuitori, ar putea fi reunite administrativ cu localitățile din apropiere.
Potrivit simulării România Interactivă, variantele propuse sunt următoarele:
- Buziaș – 8.319 locuitori, s-ar uni cu Racovița, care are 2.848 de locuitori. Noua unitate administrativ-teritorială ar însuma 11.167 locuitori.
- Ciacova – 5.555 de locuitori, s-ar reuni cu Ghilad (2.120), Giera (1.423) și Livezile (1.679). Populația totală ar ajunge la 10.777 locuitori.
- Deta – 7.615 locuitori, ar forma o unitate comună cu Birda (2.103) și Voiteg (2.393), rezultând 12.111 locuitori.
- Făget – 7.602 locuitori, s-ar uni cu Dumbrava, care are 2.698 de locuitori. Noua structură ar avea 10.300 locuitori.
- Gătaia – 6.463 de locuitori, ar fi reunită cu Denta (3.158), Jamu Mare (2.919) și Moravița (2.686). Noua unitate ar ajunge la 15.226 locuitori.
Unele dintre comunele incluse în aceste grupări, precum Racovița, Ghilad, Giera, Livezile, Birda, Voiteg, Dumbrava, Jamu Mare și Moravița, se află sub pragul de 3.000 de locuitori. Denta depășește această limită, dar este inclusă în aceeași grupare în simularea prezentată.
Cum ar putea fi reorganizate comunele din zona Lugojului și Făgetului
În estul județului Timiș, platforma propune mai multe grupări administrative. Unele dintre acestea ar reuni câteva comune într-o singură structură, cu populații totale de câteva mii de locuitori.
Cea mai mică localitate din aceste propuneri este Bara, care figurează cu numai 310 locuitori.
Iată cum ar arăta principalele grupări din această zonă:
- Balinț, Bara, Bethausen, Mănăștiur, Ohaba Lungă și Secaș ar forma o unitate administrativă cu 7.633 de locuitori. Populațiile individuale sunt: Balinț – 1.509, Bara – 310, Bethausen – 2.819, Mănăștiur – 1.673, Ohaba Lungă – 940 și Secaș – 382.
- Belinț, Brestovăț, Ghizela și Topolovățu Mare ar fi reunite într-o comună cu 6.777 de locuitori. Acestea au, individual, 2.345, 670, 1.153 și, respectiv, 2.609 locuitori.
- Curtea, Margina, Pietroasa și Tomești ar forma o unitate cu 6.414 locuitori. Populația fiecărei comune este de 1.245, 2.194, 1.053 și 1.922 de persoane.
- Criciova, Găvojdia și Știuca ar ajunge la o populație cumulată de 6.718 locuitori, pornind de la 1.572, 2.869 și, respectiv, 2.277 de locuitori.
- Boldur, Darova și Victor Vlad Delamarina ar forma o nouă structură administrativă cu 8.513 locuitori. Cele trei comune au 2.318, 3.373 și 2.822 de locuitori.
- Bârna și Traian Vuia ar fi reunite într-o comună cu 3.646 de locuitori, pornind de la populații de 1.479 și 2.167 de persoane.
- Fârdea și Nădrag ar forma o unitate administrativă cu 4.376 de locuitori, prin reunirea celor 1.631, respectiv 2.745 de locuitori.
Trebuie menționat că Darova are peste 3.000 de locuitori, însă apare în gruparea propusă alături de Boldur și Victor Vlad Delamarina.
Reorganizarea ar putea ridica probleme pentru locuitorii satelor izolate
Dincolo de cifre și de posibilele economii administrative, o asemenea schimbare ar putea avea consecințe directe asupra oamenilor care locuiesc în satele mai îndepărtate de centrele administrative.
Propunerea a generat deja reacții critice din partea asociațiilor de primari, care susțin că reorganizarea ar putea îndepărta cetățenii de administrația locală.
Pentru locuitorii din satele izolate ale zonei Făgetului, pierderea primăriei din localitate ar putea însemna deplasări de zeci de kilometri pentru obținerea unor documente obișnuite, precum adeverințe sau avize.
Există și alte posibile dificultăți administrative. Modificarea actelor de identitate, actualizarea titlurilor de proprietate și reorganizarea cadastrului ar putea genera cheltuieli suplimentare și confuzie pentru cetățeni.
Important: simularea nu reprezintă o decizie oficială de desființare a localităților. Comasarea unor administrații nu înseamnă dispariția satelor care fac parte din actualele comune.
Când ar putea fi aplicată reforma administrativă
Conform calendarului prezentat în material, documentul final privind reforma ar urma să fie pregătit până în martie 2027, iar aplicarea efectivă este preconizată pentru anul 2028.
Până la acel moment, variantele de reorganizare se află în etapa de dezbatere și analiză în cadrul comitetelor județene.
Simularea, datele demografice și metodologia utilizată pot fi consultate pe platforma România Interactivă.
Prin urmare, harta administrativă prezentată este doar un posibil scenariu pentru anii următori, iar configurația finală va depinde de deciziile care vor fi luate de autorități.
