Creștinii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc duminică, 31 mai, Pogorârea Duhului Sfânt, cunoscută în tradiția populară drept Rusaliile. Celebrată la 50 de zile după Paște, această mare sărbătoare ocupă un loc aparte în calendarul creștin și este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri păstrate din generație în generație.
Rusaliile, sărbătoarea care marchează venirea Duhului Sfânt peste apostoli
Cunoscută și sub numele de Duminica Cincizecimii, sărbătoarea Rusaliilor are rădăcini atât în tradiția Vechiului Testament, cât și în evenimentele fundamentale ale creștinismului. Ea amintește de primirea Legii pe Muntele Sinai și de încercările prin care au trecut evreii înainte de a ajunge în pământul făgăduinței.
Totodată, Rusaliile comemorează momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor lui Hristos. Potrivit mărturiilor acestora, Duhul Sfânt a venit asupra lor sub forma unor limbi de foc și i-a umplut de darurile Sale.
În urma acestui moment, ucenicii Mântuitorului au primit puterea de a vorbi limbi pe care nu le cunoșteau anterior. Spre surprinderea celor aflați atunci în Ierusalim, cei 12 apostoli au început să vestească învățătura lui Iisus în diferite limbi, deși proveneau din rândul oamenilor simpli și nu erau cunoscuți ca vorbitori ai mai multor limbi.
Mai târziu, apostolii au răspândit credința creștină în întreaga lume, săvârșind minuni și îndemnând oamenii să renunțe la idolatrie. Ei au adus la credință numeroși oameni, de la persoane obișnuite până la conducători și împărați.
Rusaliile sunt considerate și sărbătoarea întemeierii Bisericii creștine. În aceeași zi, după cuvântarea Sfântului Apostol Petru, aproximativ 3.000 de oameni au mărturisit credința în Hristos, formând prima comunitate creștină din Ierusalim, care avea să devină nucleul Bisericii de mai târziu.
Denumirea de „Rusalii” provine dintr-o veche sărbătoare romană dedicată cultului morților. De-a lungul timpului, creștinii au preluat anumite tradiții, transformând sâmbăta dinaintea Rusaliilor într-o zi de pomenire generală a celor adormiți.
În multe regiuni ale țării, oamenii oferă de pomană vase împodobite cu flori și colaci, în memoria celor trecuți la cele veșnice.
În ajunul sărbătorii sunt ținuți Moșii de Vară sau Moșii de Rusalii, moment în care au loc târguri tradiționale și se pregătesc pomenile pentru sufletele celor răposați. Potrivit credinței populare, sufletele morților care au părăsit mormintele în Joia Mare se întorc la locul lor în Ajunul Rusaliilor.
În ziua praznicului, credincioșii aduc la biserică ramuri verzi de tei sau de nuc, care sunt binecuvântate și împărțite participanților. Aceste ramuri simbolizează limbile de foc prin care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor.
Conform tradiției Bisericii Ortodoxe, lunea care urmează după Duminica Rusaliilor este dedicată cinstirii Sfintei Treimi – Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Astfel, sărbătoarea Rusaliilor este marcată timp de două zile.
