Conform unui studiu realizat de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), avem cei mai mulţi săraci din Europa, lucru care nu ne face deloc cinste, scrie bugetul.ro.
Practic, unul din cinci români este atât de sărac încât nu îşi poate permite să consume zilnic alimentele de bază. Surprinzător, Bulgaria stă mai bine ca noi la acest capitol.
Un nou record negativ a fost stabilit de România. Conform celor de la Eurostat, 19,8% din români nu îşi pot permite un nivel de trai decent, fiind astfel pe ultimul loc pe continent. Lucrurile s-au agravat în 2023, aratăstatistica oficială. Practic, unul din cinci români nu îşi permite să cumpere alimentele de bază zilnic şi nici să îşi plătească datoriile de la o lună la alta.
Cât despre regiunea cea mai săracă din ţară, aceasta este cea de sud-est, aici înregistrându-se cea mai ridicată “rată de deprivare regională” din Uniunea Europeană, peste 30% din populaţie fiind afectată de lipsuri materiale.
Înaintea noastră în clasament sunt Bulgaria cu 18%, Grecia (13,5%), Ungaria (10,4%) şi, surprinzător, Spania (9%). La polul opus se află țări precum Slovenia (2%), Croația, Suedia, Estonia și Luxemburg.
Un alt detaliu care a ieşit la iveală după studiul realizat de Eurostat este faptul că femeile sunt mai afectate de sărăcie decât bărbaţii. Astfel, rata privaţiunilor a fost de 7,2%, faţă de cea a bărbaţilor (6,5%).
În 2022, Bulgaria era considerată cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, lucru care s-a schimbat în 2023, arată datele oficiale. De asemenea, diferenţa dintre persoanele cu multe lipsuri şi cele bogate a fost de aproape şapte ori mai mare.
” Cele mai mici ecarturi între veniturile persoanelor bogate şi ale celor sărace s-au înregistrat în Slovacia (3), Cehia și Slovenia (3,3 fiecare), Belgia şi Finlanda (3,7 fiecare), iar cele mai mari ecarturi s-au înregistrat în Bulgaria (8), România (6,6), Letonia (6,3) și Lituania (6,1).
Statele care au valori reduse ale indicelui inegalităţii veniturilor prezintă şi rate de sărăcie mult inferioare mediei europene.
Sărăcia afectează, în general, categoriile tradiţional vulnerabile ale populaţiei, dar este generată și de presiunea progresului tehnologic şi de diferenţele educaţionale între generaţii şi între diverse grupuri de populaţie. În general, gospodăriile nu îşi permit alte cheltuieli de consum în afara celor pentru alimente şi bunuri de strictă necesitate”, arată raportul Institutului Național de Statistică (INS).
