O expozție deosebită, prilejuită de Ziua Internațională a Iei poate fi vizitată de lugojeni și nu numai la Muzeul de Istorie și Etnografie din Lugoj. Totodată organizatorii au vrut ca prin această expoziție să marcheze și Sânzienele. Misiunea celor de la Muzeul lugojean nu a fost una ușoară. Din cele peste 1000 de ii existente în patrimoniu, au trebuit să aleagă doar câteva zeci pentru a fi expuse.
Daciana Vuia, director Muzeul de Istorie și Etnografie:
Intenția noastră declarată este aceea de a promova spiritualitatea tradițională bănățeană prin portul iei, al spăcelului, cum spuneau în limbaj dialectal bănățencele care în urmă cu un secol asortau la asemenea spăcelel celelalte componente ale costumului popular: poale, catrânțe sau oprege
Fie că sunt țesute cu fir metalic de aur și argint, fie că sunt brodate în gherghef sau cusute cu fir de mătase, aceste spăcele ne duc cu gândul la portul femeilor de demult și la readucerea tradiției românești în actualitate. Cele mai vechi ii datează de la sfârșitul secolului XIX- începutul secolului XX, dar există exponate și din perioada interbelică, din anii ’30-’40.
Daciana Vuia, director Muzeul de Istorie și Etnografie:
Unul dintre cele mai frumoase spăcele expuse de noi este acesta pe care îl vedeți acum în imagini. Inclusiv pânza este una țesută în casă, în războiul de țesut, undeva la început de secol XIX și început de secol XX. Impresionante sunt câmpurile ornamentale dispuse pe mâneci, pe piept, dar și pe spate. Motivele floprale, fitomorfe sunt extrem de bine realizate
Muzeografii se mândresc însă și cu alte exponate, la fel de valoroase, menite să impresioneze vizitatorii.
Daciana Vuia, director Muzeul de Istorie și Etnografie:
Un alt spăcel, la fel de valoros, care poate fi introdus cu ușurință în categoria tezaur. Este susceptibil de a face parte din această categorie, este cel pe care îl vedeți acum în imagini, care are la fel, o pânză la fel de veche, țesută în casă, în războiul de țesut, la sfârșit de secol IX și început de secol XX. Câmpul ornamental dispus pe întreaga suprafață a piesei este realizat cu motive fitomorfe, motive florale, în vogă să spunem în epocă
Ineditul acestei expoziții îl reprezintă o colecție de păpuși etnografice din lemn, create de Laura Vlad, sora poetului dialectal Victor Vlad Delamarina.
Daciana Vuia, director Muzeul de Istorie și Etnografie:
Vizitatorii pot descoperi în egală măsură în vitrinele expoziționale și o imortantă colecție de păpuși etnografice pictate pe lemn de profesoara Laura Vlad, sora poetului dialectal Victor Vlad Delamarina. Trebuie să știți că pentru asemena colecție de păpuși etnografice a primit în 1929 premiul I și medalia de aur la o expoziție internațională de la Barcelona și, mai mult decât atât a primit foarte multe comenzi. Păpușile au suscitat în epocă un interes deosebit. A primit foarte multe comenzi din partea multor muzee din Viena, Helsinki, Rio de Janeiro, Brașov, dar și de la importanți colecționari particulari de artă
Expoziția de ii poate fi vizitată la Muzeul de Istorie și Etnografie din Lugoj de astăzi și până la finalul lunii viitoare.
